Zicea colega mea MaggieMay că din când în când i se face teribil de dor de fostul club “Autograf”, sincer şi mie şi cred că la toţi care ne-am “pierdut” ore bune pe-acolo. Mi-e dor de becu’ ăla roşu care mă termina nervos, mi-e dor de scaunele absolut incomode, mi-e dor de treptele reci ca dracu’ şi pline de bere şi scrum de ţigară (să bată vântul … ), mi-e dor de fumul ce la propriu îl puteai tăia cu cuţitul, mi-e dor de domnu’ Zoli (sunetistul) care din când în când nu nimerea combinaţia câştigătoare, mi-e dor de Maco (shefu’) care veşnic parcă era nemulţumit, mi-e dor de noi toţi pe la ora 3-4 rupţi… de oboseală. Din păcate, mi s-a confirmat că vorbele din bătrâni nu-s tocmai adevărate, cel puţin cea cu “omul sfinţeşte locul” nu prea stă deloc în picioare, la joile de folk din Pub sunt cam aceiaşi oameni (plus/minus), dar lipseşte ceva, exact ce nu ştiu…

Probabil v-aţi prins, piesa din această zi va fi un mic remember, un Dinu Olăraşu, foarte în formă şi foarte prezent, cu o variantă a piesei Ochiul Dracului ce nu o veţi găsi pe niciun CD, pentru că e Dinu Olăraşu foarte (a)live . Pentru bucureşteni, azi Dinu va fi prezent în clubul “Mojo” şi tot azi, culmea tot în Bucureşti, în clubul “100 Crossroads”, concert Dragoş Boeru.

Să ne reauzim cu bine!